Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.
Cauze și simptome
Cauzele pot fi: genetice, hormonale, anumite trăsături de personalitate precum perfecționismul și nevoia de a deține controlul. Cauze care țin de mediu: volum mare de lucru, timpul liber insuficient, lipsa orelor necesare de odihnă și somn, lipsa orelor rezervate pentru familie, sport și relaxare, alimentația nesănătoasă.
Burnout-ul are trei mari categorii de simptome ale stresului: epuizare fizică cu prezența simptomelor fizice, epuizarea emoțională cu simptome legate de atitudini și sentimente și simptome comportamentale cu productivitate scăzută, insatisfacție la locul de muncă.
Burnout versus Stress
Mintea și corpul nu pot fi separate. Modernitatea a adus cu sine o disociere nefericită, o ruptură între ceea ce credem cu toată ființa și ceea ce mintea noastră acceptă ca adevăr.
Cum poate stresul să se transforme în boala? Stresul este o cascadă năucitoare de răspunsuri fizice și biochimice la stimuli emoționali puternici. Emoțiile sunt descărcări electrice, chimice și hormonale ale sistemului nervos. Emoțiile influențează și sunt influențate de funcționarea principalelor organe și integritatea sistemelor noastre de apărare.
Stresul este rezultatul unei tensiuni pasagere, pe când burnout-ul al unei tensiuni continue, permanente.
Stresul există independent de burnout, pe când acesta din urmă este indispensabil legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi depășit. În schimb, stresul incorect sau prost gestionat se transformă în burnout. Burnout-ul conține mai multe aspecte obiective, sociale. În burnout, caracteristicile și constrângerile reale ale vieții profesionale trec în prim-plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu mai face față constrângerilor profesionale.
Hormonul stresului, cortizolul, are efect toxic asupra hipopocampusului, regiune a creierului care pierde in jur 9% din neuroni si celule din cauza stresului negativ pe termen lung. Hipocampusul este responsabil cu memoria și capacitatea de concentrare.
Burnout versus Depresie
Există mai multe boli care au trăsături similare cu sindromul burnout, printre care și depresia. Atât sindromul burnout, cât și depresia includ oboseală excesivă, tristețe accentuată și performanțe reduse la locul de muncă. Însă, unele caracteristici ale sindromului burnout sunt specifice. În primul rând boala apare, în majoritatea cazurilor, pe fondul unor probleme la locul de muncă. În cazul depresiei, gândurile negative sunt legate de toate aspectele vieții.
Alte simptome ale depresiei includ o stimă de sine scăzută, un sentiment de inutilitate a vieții și tendințe suicidale. Acestea nu sunt simptome tipice ale sindromului burnout. Așadar, cei care suferă de extenuare profesională nu au întotdeauna depresie. Cu toate acestea, sindromul burnout crește șansele de a deveni depresivi.
Tratament și prevenție Burnout
Ai grijă la semnele de avertizare ale sindromului Burnout, anulează daunele cautând sprijin și gestionând stresul, construiește-ți rezistența la stres avand grija de sanatatea ta fizica și emotionala.
Mișcă-te
Când ești stresat, ultimul lucru pe care probabil că vrei să-l faci este să te ridici și să faci mișcare. Însă, activitatea fizică este o uriașă ameliorare a stresului – și nu trebuie să fii atlet sau să petreci ore întregi într-o sală de sport pentru a experimenta beneficiile. Exercițiile fizice eliberează endorfine care te fac să te simți bine și, de asemenea, pot servi ca distragere a atenției de la grijile tale zilnice.
Conectați-vă cu ceilalți
Nu este nimic mai liniștitor decât să petreci timp de calitate cu o altă ființă umană care te face să te simți în siguranță și înțeles. De fapt, interacțiunea față în față declanșează o cascadă de hormoni care contracarează răspunsul defensiv al organismului de tipul „luptă sau fugă”. Este un calmant natural al stresului, ca bonus suplimentar, ajută și la prevenirea depresiei și a anxietății. Așa că faceți o prioritate să vă conectați în mod regulat – și în persoană – cu familia și prietenii.
Fă-ți timp pentru relaxare
Includeți odihna și relaxarea în programul dvs. zilnic. Fă ceva ce îți place în fiecare zi. Păstrează-ți simțul umorului. Exersați o practică de relaxare. Tehnicile de relaxare precum yoga, meditația și respirația profundă activează răspunsul de relaxare al corpului, o stare de odihnă care este opusul răspunsului la stres de tipul luptă sau fuga sau de mobilizare. Pe măsură ce înveți și exersezi aceste tehnici, nivelul tău de stres va scădea, iar mintea și corpul tău vor deveni calme și centrate.
Gestionează-ți mai bine timpul
Gestionarea defectuoasă a timpului poate provoca mult stres.. Vestea bună: există lucruri pe care le puteți face pentru a obține un echilibru mai sănătos între viața profesională și viața privată.
Mențineți echilibrul cu un stil de viață sănătos
Pe lângă exercițiile fizice regulate, există și alte opțiuni de stil de viață sănătos care vă pot crește rezistența la stres.
Mâncați o dietă sănătoasă. Organismele bine hrănite sunt mai bine pregătite să facă față stresului, așa că fiți atenți la ceea ce mâncați. Începeți-vă ziua cu micul dejun și mențineți-vă energia ridicată și mintea limpede cu mese echilibrate și hrănitoare pe tot parcursul zilei.
Reduceți cofeina și zahărul. Impulsul dat de cofeina este temporar și se termină adesea cu o scădere a dispoziției și a energiei. Prin reducerea cantității de cafea, băuturi răcoritoare, ciocolată și gustări cu zahăr din dieta ta, te vei simți mai relaxat și vei dormi mai bine.
Evitați alcoolul, țigările și drogurile. Auto-medicația cu alcool sau droguri poate oferi o scăpare ușoară de stres, dar ușurarea este doar temporară. Nu evitați și nu mascați problema în cauză; face față problemelor cu mintea limpede.
Dormi suficient. Somnul adecvat îți alimentează mintea, precum și corpul. Să te simți obosit îți va crește stresul, deoarece te poate face să gândești irațional.
Învață să scapi de stres în momentul de față
Cea mai rapidă modalitate de a reduce stresul este să respirați adânc și să vă folosiți simțurile – ceea ce vedeți, auziți, gustați și atingeți – sau printr-o mișcare liniștitoare. Vizionand o fotografie preferată, mirosind un anumit parfum, ascultând o piesă muzicală preferată, gustând o bucată din desertul preferat sau îmbrățișând un animal de companie, de exemplu, vă puteți relaxa rapid și vă puteți concentra.
Crezi că suferi de sindrom de burnout? Programează acum o evaluare gratuită şi împreună putem clarifica mai bine situaţia.
