Depresia este o tulburare a dispoziției persistentă, care afectează modul în care o persoană simte, gândește și acționează. Depresia se aseamănă cu trisțea şi implică lipsa interesului față de ceea ce se întâmplă în jur, afectând în mod semnificativ calitatea vieții individului.
Simptome ale depresiei
- Stare de tristețe
- Pierderea interesului sau a plăcerii pentru activități care odată erau plăcute
- Tulburări alimentare, modificări ale poftei de mâncare – pierderea în greutate sau creșterea în greutate fără legătură cu dieta
- Probleme de somn sau de dormit prea mult
- Pierderea de energie sau oboseala crescută
- Creșterea activității fizice fără scop (de exemplu, incapacitatea de a sta liniștit,) sau vorbirea încetinită (aceste acțiuni trebuie să fie suficient de severe pentru a fi observate de către ceilalți)
- Sentiment de lipsă de valoare si vinovăție
- Dificultăți de gândire, concentrare sau luare a deciziilor
- Gânduri de moarte sau sinucidere
Simptomele trebuie să dureze cel puțin două săptămâni și trebuie să reprezinte o schimbare a nivelului anterior de funcționare pentru un diagnostic de depresie.
Factori de risc pentru depresie
Depresia poate afecta oricine – chiar și o persoană care pare să trăiască în circumstanțe relativ ideale.
Câțiva factori pot juca un rol considerabil în depresie:
- Biochimie: dezechilibrul în anumite substanțe chimice din creier pot contribui la simptomele depresiei.
- Genetica: depresia poate rula în familii. De exemplu, dacă un geaman identic are depresie, celălalt are șanse de 70% să aibă boala cândva în viață.
- Personalitate: persoanele cu o stimă de sine scăzută, care sunt ușor copleșite de stres sau care sunt, în general, pesimiste par să fie mai susceptibile de a experimenta depresie.
- Factori de mediu: expunerea continuă la violență, neglijare, abuz sau sărăcie poate face unii oameni mai vulnerabili la depresie.
Depresia și tristețea
Moartea unei persoane dragi, pierderea unui loc de muncă sau încheierea unei relații sunt experiențe dificil de suportat de o persoană. Este normal ca sentimentele de tristețe sau durere să se dezvolte ca răspuns la astfel de situații. Cei care se confruntă cu pierderi s-ar putea descrie adesea ca fiind „deprimați”.
Dar a fi trist nu înseamnă același lucru cu a avea depresie. Procesul de durere este natural și unic pentru fiecare individ și împărtășește unele dintre aceleași caracteristici ale depresiei. Atât durerea, cât și depresia pot implica tristețe intensă și retragerea din activitățile obișnuite. Ele sunt, de asemenea, diferite în moduri importante:
În durere, sentimentele dureroase vin în valuri, adesea amestecate cu amintiri pozitive ale decedatului. În depresiile majore, starea de spirit și / sau interesul (plăcerea) sunt scăzute timp de aproape două săptămâni.
În durere, stima de sine este de obicei menținută. În depresiile majore, sentimentele de lipsă de valoare și de ură de sine sunt frecvente.
În durere, gândurile de moarte pot ieși la suprafață atunci când se gândesc sau fantezează despre „alăturarea” de persoana iubită decedată. În depresia majoră, gândurile se concentrează pe sfârșitul vieții din cauza sentimentului de lipsă de valoare sau a imposibilității de a face față durerii, depresiei.
Durerea și depresia pot coexista. Pentru unele persoane, moartea cuiva drag, pierderea locului de muncă sau dacă devine victima unui atac fizic sau a unui dezastru major poate duce la depresie. Când durerea și depresia co-apar, durerea este mai severă și durează mai mult decât durerea fără depresie.
Diferențierea dintre durere și depresie este importantă și poate ajuta oamenii să obțină ajutorul, sprijinul sau tratamentul de care au nevoie.
Tratament pentru depresie
Depresia este printre cele mai tratabile dintre tulburările mentale. Între 80% și 90% la sută dintre persoanele cu depresie răspund în cele din urmă bine la tratament. Aproape toți pacienții beneficiază de o ușurare a simptomelor.
Înainte de un diagnostic sau tratament, un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să efectueze o evaluare diagnostică aprofundată, inclusiv un interviu și un examen fizic. În unele cazuri, s-ar putea face un test de sânge pentru a vă asigura că depresia nu se datorează unei afecțiuni medicale, cum ar fi o problemă tiroidiană sau un deficit de vitamine. Evaluarea va identifica simptome specifice și va explora istoricul medical și familial, precum și factorii culturali și de mediu, cu scopul de a ajunge la un diagnostic și de a planifica un curs de acțiune.
Medicație: chimia creierului poate contribui la depresia unei persoane și poate influența tratamentul acesteia. Din acest motiv, antidepresivele pot fi prescrise pentru a ajuta la modificarea chimiei creierului. Aceste medicamente nu sunt sedative, „superioare” sau tranchilizante. În general, medicamentele antidepresive nu au niciun efect stimulator asupra persoanelor care nu suferă de depresie.
Antidepresivele pot produce unele îmbunătățiri în prima sau două săptămâni de utilizare, dar beneficiile complete pot să nu fie observate timp de două până la trei luni. Dacă un pacient simte puțină sau deloc îmbunătățire după câteva săptămâni, psihiatrul său poate modifica doza de medicament sau poate adăuga sau înlocui alt antidepresiv. În unele situații, alte medicamente psihotrope pot fi utile. Este important să anunțați medicul dacă un medicament nu funcționează sau dacă aveți reacții adverse.
Psihiatrii recomandă de obicei pacienților să ia medicamente timp de șase sau mai multe luni după ce simptomele s-au îmbunătățit. Se poate sugera un tratament de întreținere pe termen mai lung pentru a reduce riscul unor episoade viitoare pentru anumite persoane cu risc crescut.
Psihoterapie: Psihoterapia sau „terapia cu vorbire” este uneori folosită singură pentru tratamentul depresiei ușoare; pentru depresia moderată până la severă, psihoterapia este adesea utilizată împreună cu medicamentele antidepresive. Sa constatat că terapia comportamentală cognitivă (TCC) este eficientă în tratarea depresiei. TCC este o formă de terapie axată pe rezolvarea problemelor în prezent. TCC ajută o persoană să recunoască gândirea distorsionată / negativă cu scopul de a schimba gândurile și comportamentele pentru a răspunde provocărilor într-un mod mai pozitiv.
Psihoterapia poate implica doar individul, dar poate include și pe alții. De exemplu, terapia de familie sau de cuplu poate ajuta la soluționarea problemelor din cadrul acestor relații strânse. Terapia de grup reunește persoanele cu boli similare într-un mediu de susținere și poate ajuta participantul să învețe cum se descurcă ceilalți în situații similare.
În funcție de severitatea depresiei, tratamentul poate dura câteva săptămâni sau mult mai mult. În multe cazuri, îmbunătățirea semnificativă poate fi făcută în 10 până la 15 sesiuni.
Din fericire, depresia poate fi tratată. Chiar și pacienții cu diagnostic de depresie clinică severă pot avea vieți fericite, împlinite, dacă învață să trăiască cu această afecțiune, dacă învață mecanisme sănătoase de coping.Tratarea depresiei are adesea un efect pozitiv și asupra altor simptome, rezultatul fiind o diferență semnificativă în modul în care vă simțiți, gândiți și acționați.
Crezi că suferi de depresie? Programează acum o evaluare gratuită şi împreună putem clarifica mai bine situaţia.
