Te trezești obosit chiar și după un weekend liber? Duminică seara simți deja greutatea zilei de luni, iar lucrurile care înainte îți ieșeau ușor îți cer acum un efort uriaș? Poate nu este doar o perioadă mai aglomerată. Poate este burnout.
Burnout-ul nu înseamnă lene și nici lipsă de caracter. Apare, de cele mai multe ori, la oamenii care au tras tare și mult timp. În cabinetul meu, tratament burnout înseamnă psihoterapie cognitiv-comportamentală (TCC): înțelegem ce te-a adus aici, îți recapeți energia pas cu pas și îți construiești limite care să te protejeze și de acum înainte.
Rodica Marcu
Psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental
Organizația Mondială a Sănătății include burnout-ul în Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD-11) ca fenomen ocupațional, nu ca boală. Pe scurt, potrivit OMS, sindromul burnout apare ca urmare a stresului cronic de la locul de muncă, stres care nu a fost gestionat cu succes. În română îl mai întâlnești și sub numele de epuizare profesională.
Definiția are două consecințe importante. Prima: burnout-ul este legat de muncă. OMS folosește termenul doar pentru contextul profesional. Epuizarea unui părinte sau a cuiva care are grijă de o rudă bolnavă este la fel de reală, doar că poartă alt nume, și se poate lucra la fel de bine în terapie. A doua: burnout-ul nu este un diagnostic psihiatric. Nu înseamnă că „ai ceva”, ci că o situație de muncă te-a consumat mai repede decât ai putut să te refaci.
Nu trebuie să le simți pe toate trei la fel de intens. De obicei însă se întrețin unele pe altele: oboseala te face mai puțin eficient, rezultatele mai slabe te frustrează, iar ca să te protejezi te distanțezi tot mai mult de muncă.
Toată lumea trece prin perioade grele la muncă. Iată trei semne că nu mai este vorba doar de o perioadă grea și că merită să ceri ajutor.
Weekendul trece și te simți la fel de obosit. Te întorci din concediu, iar după două zile ești din nou epuizat. Când somnul și pauzele nu mai reușesc să îți refacă energia, rezervele s-au consumat mai mult decât crezi.
Nu mai este vorba doar de job. Dormi prost, ești iritat cu cei apropiați, nu mai ai chef de prieteni sau de lucrurile care îți plăceau, iar corpul începe să dea semnale: dureri de cap, tensiune, probleme cu stomacul. Când stresul de la muncă îți ocupă și viața personală, merită să te oprești și să te uiți la ce se întâmplă.
Ți-ai propus să lucrezi mai puțin, să spui „nu” mai des, să iei o pauză, dar după câteva zile reiei același ritm. Sau te gândești tot mai des să pleci de tot, fără să știi încotro. Când strategiile tale obișnuite nu mai funcționează, un sprijin din afară te poate ajuta să vezi ce te ține blocat.
Dacă te regăsești în cel puțin unul dintre aceste semne, o discuție cu un psiholog este un bun prim pas.
Burnout-ul se instalează treptat, iar simptomele pot fi ușor confundate cu „o perioadă mai încărcată”. Iată cum se poate manifesta.
Cel mai ușor se lucrează cu burnout-ul atunci când îl prinzi devreme. Fii atent dacă:
Simptomele fizice ale stresului pot semăna cu ale altor probleme de sănătate, așa că este util să vorbești și cu medicul de familie, mai ales dacă persistă sau sunt noi pentru tine.
Cele trei pot semăna, mai ales la început. Diferențele de mai jos te pot ajuta să te orientezi, dar nu țin locul unei evaluări.
Are o cauză clară, de exemplu un proiect intens sau câteva nopți dormite prost, și trece după somn, după un weekend liniștit sau după câteva zile libere.
Este legat de muncă și se adună în timp. Odihna ajută puțin și doar temporar, iar pe lângă oboseală apar distanțarea față de job și senzația că nu mai ești eficient. În afara muncii poți încă să te bucuri de unele lucruri, chiar dacă ai mai puțină energie pentru ele.
Nu se limitează la muncă, ci afectează toate zonele vieții. Pierzi plăcerea și pentru lucruri care nu au legătură cu jobul, iar tristețea, golul sau lipsa de speranță nu trec nici în concediu. Burnout-ul care durează de mult și depresia se pot suprapune, așa că diferența merită clarificată de un specialist.
Când e nevoie de o evaluare pentru depresie
Dacă te regăsești aici, citește și pagina despre psiholog depresie. Dacă, în schimb, predomină grijile, neliniștea și teama, găsești mai multe pe pagina tratament anxietate. La prima discuție putem clarifica împreună ce se potrivește situației tale.
Burnout-ul nu apare peste noapte și rareori are o singură cauză. De obicei, el se naște acolo unde condițiile de la job se întâlnesc cu felul în care fiecare dintre noi reacționează la presiune.
Acestea nu sunt defecte. De multe ori sunt chiar calitățile care te-au făcut bun în ce faci. Fără limite însă, ele devin combustibil pentru epuizare. Iar pentru că burnout-ul are și cauze care nu depind de tine, recuperarea nu înseamnă doar „să te schimbi tu”. În terapie ne uităm la ambele părți: la ce poți schimba în felul în care lucrezi și la ce poți schimba, sau negocia, la locul de muncă.
Terapia cognitiv-comportamentală lucrează în principal cu ce se întâmplă acum, are obiective clare și include exerciții practice între ședințe. Pentru burnout, asta înseamnă două direcții care merg împreună: îți refaci resursele și schimbi tiparele care te-au adus la epuizare.
La un moment dat apare aproape mereu întrebarea: rămân sau plec? Ambele pot fi răspunsuri bune.
Dacă revii la muncă, de exemplu după un concediu sau după o perioadă mai liniștită, planificăm împreună revenirea treptată: ce limite păstrezi, cum îți organizezi ziua, cum vorbești cu managerul despre ce trebuie să se schimbe.
Dacă te gândești să schimbi jobul sau chiar domeniul, analizăm decizia pe îndelete: ce anume te-a consumat, dacă s-ar repeta și în alt loc, ce îți dorești de fapt. O decizie mare luată în plină epuizare seamănă adesea cu o fugă. Luată după ce ți-ai recăpătat o parte din energie, devine o alegere.
Psihologul lucrează prin psihoterapie: nu prescrie medicamente și nu eliberează concediu medical. Mergi la medicul de familie sau la un medic psihiatru dacă:
Medicul și psihologul nu se exclud. Cele două abordări pot merge împreună, iar dacă pe parcursul terapiei văd că ar fi utilă o evaluare medicală, ți-o spun deschis.
Important: dacă ai gânduri de autovătămare sau gânduri că nu mai are rost să trăiești, nu aștepta o programare. Sună la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe. Psihoterapia nu înlocuiește intervenția de urgență.
Sunt Rodica Marcu, psiholog clinician cu drept de liberă practică, atestat de Colegiul Psihologilor din România, și psihoterapeut specializat în terapie cognitiv-comportamentală. Lucrez cu adulți activi profesional care se confruntă cu burnout, stres la locul de muncă, anxietate sau stări de epuizare.
Știu că pentru mulți dintre oamenii care ajung la mine cu burnout nu e ușor să ceară ajutor, pentru că s-au obișnuit să le rezolve singuri pe toate. În ședințe lucrăm în ritmul tău, fără judecăți și fără presiunea de a fi „pacientul perfect”. Mai multe despre parcursul meu găsești pe pagina Rodica Marcu, psiholog și psihoterapeut.
Psiholog clinician atestat de
Colegiul Psihologilor din România
Specializare în psihiatrie pozitivă
și sănătate mintală, Universitatea
din Sydney, Australia
Psihoterapeut T.C.C. atestat de
Colegiul Psihologilor din România
Specializare în adicții și dependențe
Universitatea Emory, Atlanta, SUA
Prima discuție, de 30 de minute, este gratuită. Ședințele de terapie durează 50 de minute și costă 240 de lei. Costul total al unui tratament burnout depinde de numărul de ședințe, pe care îl stabilim împreună și îl revedem pe parcurs. Plata se face online, cu cardul sau prin ordin de plată, cu cel puțin 24 de ore înainte de ședință. Condițiile de plată, anulare și reprogramare le găsești în Termeni și condiții.
Poți alege formatul care ți se potrivește. Ședințele în cabinet au loc în București, zona Piața Muncii, într-un spațiu liniștit și confidențial. Ședințele online se fac pe Google Meet sau pe WhatsApp, iar structura și exercițiile sunt aceleași. Varianta online este utilă mai ales dacă ai un program încărcat și nu vrei ca drumul până la cabinet să devină încă o sursă de stres.
Nu există un termen valabil pentru toată lumea. Durata depinde de cât timp a durat epuizarea, de cât de intensă este, de ce se poate schimba la locul de muncă și de alte dificultăți care apar alături de ea, cum ar fi anxietatea sau depresia. Recuperarea se măsoară de regulă în săptămâni și luni, nu în zile. Primele schimbări după tratament burnout, de exemplu la somn sau la nivelul de energie, pot apărea mai devreme. După primele întâlniri poți primi o estimare pentru situația ta, pe care o ajustăm pe parcurs.
Nu neapărat. Mulți oameni își revin rămânând la același loc de muncă, după ce își schimbă ritmul, își pun limite și negociază unele condiții. Alteori, după ce analizăm situația, devine clar că locul de muncă nu se va schimba și că o mutare este alegerea potrivită. Important este ca decizia să o iei după ce ți-ai recăpătat o parte din energie, nu în plină epuizare. În terapie te ajut să cântărești variantele, nu iau decizia în locul tău.
Ședințele tratament burnout online durează 50 de minute, așa că se pot potrivi într-o pauză de prânz mai lungă. Ai nevoie de un loc liniștit, în care poți vorbi liber, fără colegi în jur: o sală de ședințe liberă, mașina parcată sau acasă, dacă lucrezi remote. Intervalul îl stabilim împreună la prima discuție, în funcție de programul tău și de disponibilitate.
Nu există un medicament pentru treatment burnout în sine, iar psihologul nu prescrie medicamente. Dacă ai insomnie severă, simptome de depresie sau anxietate puternică, mergi la medicul de familie sau la un medic psihiatru, care evaluează dacă ai nevoie de tratament. Nu lua somnifere sau alte medicamente fără recomandare medicală. Psihoterapia și medicația se pot completa.
Nu de la mine. Ce discuți în ședințe rămâne confidențial, conform codului deontologic al psihologilor. Excepțiile sunt doar cele prevăzute de lege, de exemplu un risc grav pentru viața ta sau a altcuiva, și îți sunt explicate de la început. Ce și cât spui la serviciu decizi tu.
Este o conversație de 30 de minute în care îmi spui pe scurt ce ți se întâmplă, pui întrebările pe care le ai despre terapie și afli cum lucrez. La final decizi, fără nicio presiune, dacă vrei să continui.
Nu trebuie să aștepți să treacă panica de la sine și nici să ai toate răspunsurile ca să începi. Spune-mi ce ți se întâmplă și vedem împreună dacă un tratament atacuri de panică prin terapie cognitiv-comportamentală este potrivit pentru tine. Prima discuție durează 30 de minute și este gratuită.
Completează formularul sau scrie-mi pe WhatsApp, la (+40) 733 11 73 75. După ce primesc cererea, te contactez telefonic ca să stabilim ora.
Sau completează formularul de programare:
