Îți faci griji aproape tot timpul, chiar și atunci când lucrurile par în regulă? Simți o stare de neliniște și agitație pe care nu ți-o poți explica sau ai început să eviți locuri, oameni ori situații de teamă că nu vei face față? Nu este un semn de slăbiciune: anxietatea este una dintre cele mai frecvente dificultăți psihologice, iar în terapie se poate lucra cu ea.
La TerapiePsihologica.ro, tratament anxietate înseamnă psihoterapie cognitiv-comportamentală (TCC): un mod de lucru structurat și practic, în care înțelegi ce îți întreține anxietatea și înveți, pas cu pas, să îi răspunzi altfel.
Rodica Marcu
Psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental
Anxietatea, în sine, nu este un defect. Este reacția firească a minții și a corpului în fața unui pericol sau a unei situații incerte: ne face atenți, ne ajută să ne pregătim și să reacționăm. Devine o problemă atunci când apare des, este mult mai puternică decât o cere situația, durează mult și începe să îți organizeze viața în locul tău.
Poate ai observat că amâni decizii, verifici de mai multe ori același lucru, îți imaginezi cele mai rele scenarii sau refuzi invitații ca să nu treci prin disconfort. Pe moment, evitarea aduce ușurare. Pe termen lung însă îi transmite minții că pericolul era real, iar anxietatea crește.
Semnele fizice ale anxietății pot semăna cu cele ale altor probleme de sănătate, așa că este util să vorbești și cu medicul de familie, mai ales dacă apar pentru prima dată. Psihoterapia și controlul medical nu se exclud, ci se completează.
Anxietatea rareori stă pe loc. De cele mai multe ori funcționează ca un cerc, în care fiecare element îl alimentează pe următorul. Un exemplu simplu:
Dacă reușești să eviți situația, simți ușurare, iar mintea trage concluzia că doar așa ai fost în siguranță. Data viitoare, teama vine mai repede și mai puternic. Dacă treci prin ea, dar cu multe „măsuri de siguranță”, rămâi cu impresia că doar ele te-au salvat.
Exemplul ține de anxietate socială, dar același mecanism apare și în anxietate generalizată sau în fobii: doar situațiile și gândurile diferă.
Partea încurajatoare este că fiecare verigă a cercului poate deveni un punct de intervenție: gândurile pot fi verificate, corpul poate fi liniștit, iar evitarea poate fi înlocuită, treptat, cu pași mici spre ce contează pentru tine. Pe aceste verigi se construiește un tratament anxietate prin TCC.
Anxietatea nu arată la fel la toată lumea. Mai jos găsești formele cu care lucrăm în cabinet și online: anxietate generalizată, anxietate socială, fobii și stări de neliniște fără un nume clar. Descrierile te pot ajuta să te orientezi, dar nu țin locul unei evaluări: planul de tratament anxietate se stabilește după ce înțelegem situația ta.
Când vorbim de anxietate generalizată, grija devine o stare de fond: sănătatea, banii, munca, familia, viitorul. Chiar și când o problemă se rezolvă, apare imediat alta. Multe gânduri încep cu „Și dacă…?”: și dacă se îmbolnăvește cineva, și dacă pierd locul de muncă, și dacă greșesc ceva important.
Grijile par utile, ca o formă de pregătire, dar în realitate consumă energie fără să ducă la soluții. Mintea pare să nu se oprească nici seara, iar oboseala vine mai mult din gânduri decât din ce ai făcut peste zi.
În terapia pentru anxietate generalizată lucrăm cu tendința de a anticipa tot ce poate merge rău și cu toleranța la incertitudine. Înveți să faci diferența între grijile care cer o acțiune concretă și cele care doar se rotesc în cerc, iar tehnici precum „timpul alocat grijilor” te ajută să nu le mai lași să ocupe toată ziua.
Teama de a fi judecat, de a te face de râs sau de a spune ceva greșit poate transforma o ședință, o petrecere sau un simplu telefon într-o probă grea. A avea anxietate socială nu înseamnă că nu îți plac oamenii, ci că a fi văzut și evaluat de ceilalți pare periculos.
De multe ori apar „comportamente de siguranță”: eviți privirea, repeți în minte fiecare frază, stai mai retras sau pleci primul. Pe moment par să ajute, dar te împiedică să descoperi că poți face față. După eveniment poate urma o analiză lungă a fiecărui cuvânt spus.
Când lucrăm cu anxietate socială, ne ocupăm de gândurile despre cum te văd ceilalți, de atenția îndreptată excesiv spre tine și de revenirea treptată în situațiile pe care le eviți. Folosim și experimente comportamentale: mici încercări practice prin care verifici, în viața reală, dacă se întâmplă ce prezice anxietatea.
O fobie înseamnă o frică intensă legată de ceva anume: înălțimi, zbor, animale, ace, spații închise, condus. De multe ori știi că frica este mai mare decât pericolul, dar corpul reacționează oricum, iar viața începe să se organizeze în jurul evitării.
În terapie lucrăm prin expunere graduală, planificată împreună și în ritmul tău. Un exemplu simplificat pentru frica de lift: întâi privești liftul de aproape, apoi intri cu ușile deschise, apoi urci un etaj însoțit, apoi mai multe etaje fără însoțitor. Treci la pasul următor doar când cel de acum devine suportabil. Așa, frica poate scădea treptat.
Uneori anxietatea nu are un nume clar. Este o stare de neliniște și agitație care te însoțește de mult timp: tensiune, iritabilitate, greutatea de a te relaxa, impresia că ceva urmează mereu să meargă prost.
Nu ai nevoie de o „etichetă” ca să ceri ajutor. Dacă te regăsești aici, prima discuție este un bun punct de plecare pentru a înțelege ce se întâmplă.
Terapia cognitiv-comportamentală pornește de la o idee simplă: felul în care interpretăm o situație influențează ce simțim, ce se întâmplă în corp și ce facem. În anxietate, aceste elemente se hrănesc unul pe altul. Un gând de tipul „o să se întâmple ceva rău” aduce teamă, teama aduce simptome fizice, iar simptomele par să confirme gândul. Terapia te ajută să observi acest cerc și să îl întrerupi.
Intervențiile psihologice bazate pe principiile TCC sunt cele mai bine susținute de cercetare pentru tulburările de anxietate, iar Organizația Mondială a Sănătății arată că ele pot fi oferite atât față în față, cât și online.
Tehnicile se adaptează formei de anxietate: altfel lucrăm cu anxietate socială și altfel cu o fobie sau cu grijile constante. Între ședințe primești exerciții practice scurte. Ele sunt partea prin care ce lucrezi în terapie ajunge în viața de zi cu zi.
Sunt Rodica Marcu, psiholog clinician cu drept de liberă practică, atestat de Colegiul Psihologilor din România, și psihoterapeut specializat în terapie cognitiv-comportamentală. Lucrez cu persoane care se confruntă cu anxietate generalizată, anxietate socială, fobii sau stări persistente de neliniște.
Lucrez în ritmul tău, într-o relație de colaborare: tu aduci experiența ta, eu aduc metoda, iar pașii îi stabilim împreună. Mai multe despre parcursul meu găsești pe pagina Rodica Marcu, psiholog și psihoterapeut.
Psiholog clinician atestat de
Colegiul Psihologilor din România
Specializare în psihiatrie pozitivă
și sănătate mintală, Universitatea
din Sydney, Australia
Consilier de dezvoltare personală
certificat de M.M.P.S.
Specializare în adicții și dependențe prin
Universitatea Emory din Atlanta, SUA
Prima discuție, de 30 de minute, este gratuită. Ședințele de terapie durează 50 de minute și costă 240 de lei. Costul total al unui tratament anxietate depinde de numărul de ședințe, pe care îl stabilim împreună. Plata se face online, cu cardul sau prin ordin de plată, cu cel puțin 24 de ore înainte de ședință.
Condițiile de plată, anulare și reprogramare le găsești în Termeni și condiții.
Un tratament anxietate prin TCC are un parcurs clar, adaptat fiecărei persoane:
Durata terapiei diferă de la o persoană la alta, în funcție de cât de intensă este anxietatea, de când există și de obiectivele tale. O stabilim împreună și o revedem pe parcurs.
Nu e nevoie de nicio pregătire specială, dar câteva notițe te pot ajuta să spui mai ușor ce te frământă:
Dacă discuția are loc online, alege un loc liniștit, în care te simți confortabil să vorbești deschis.
Poți alege formatul care ți se potrivește. Structura terapiei și tehnicile folosite sunt aceleași în ambele variante.
Ședințele au loc față în față, în cabinetul din București, zona Piața Muncii, într-un spațiu liniștit și confidențial. Unora le este mai ușor să vorbească deschis atunci când sunt în aceeași încăpere cu psihologul, iar ora petrecută în cabinet devine un timp dedicat doar lor.
Ne întâlnim pe Google Meet sau pe WhatsApp, iar linkul îl primești cu cel puțin o oră înainte de ședință. Structura ședințelor și exercițiile rămân aceleași ca în cabinet. Varianta online este utilă dacă locuiești în alt oraș, ai un program aglomerat sau îți este pur și simplu mai ușor să începi de acasă.
Dacă te confrunți cu anxietate socială, de exemplu, s-ar putea să preferi să faci primii pași online. Pe măsură ce terapia avansează, exercițiile de expunere se mută oricum în situațiile reale din viața ta.
Pentru ședințele online ai nevoie de o conexiune stabilă la internet și de un loc în care poți vorbi liber, fără întreruperi.
„Dacă o ignor, trece de la sine.” Uneori anxietatea scade când se schimbă împrejurările. Când însă durează de mult și te face să eviți tot mai multe lucruri, ignorarea rareori este suficientă.
„Dacă evit situația, mă protejez.” Evitarea aduce ușurare pe moment, dar pe termen lung întărește frica, pentru că nu mai ai ocazia să afli că poți face față.
„Anxietatea e un semn de slăbiciune.” Fie că e vorba de anxietate socială, de griji constante sau de o fobie, anxietatea nu spune nimic despre caracterul tău. Este o reacție a minții și a corpului care se declanșează prea des sau prea puternic și care poate fi recalibrată.
„Terapia înseamnă ani întregi de discuții despre trecut.” Terapia cognitiv-comportamentală lucrează în principal cu ce se întâmplă acum, are obiective clare și include exerciții practice. Trecutul contează în măsura în care te ajută să înțelegi ce trăiești azi.
„Dacă iau medicamente, nu mai am nevoie de terapie.” Medicația și psihoterapia nu se exclud. Decizia despre medicamente îi aparține medicului psihiatru, iar în terapie înveți strategii pe care le poți folosi și după încheierea ei.
Nu trebuie să aștepți ca anxietatea să devină copleșitoare. Merită să cauți un psiholog pentru anxietate dacă:
Psihologul lucrează prin psihoterapie și nu prescrie medicamente. Dacă pe parcurs apare nevoia unei evaluări medicale sau a unui tratament medicamentos, vei primi recomandarea de a consulta un medic psihiatru, iar cele două abordări pot merge împreună.
Psihoterapia nu înlocuiește intervenția de urgență. Dacă te afli într-o situație de criză sau te gândești să îți faci rău, nu aștepta o programare și sună la 112.
Psihoterapia este una dintre opțiunile recomandate pentru anxietate, iar terapia cognitiv-comportamentală are cele mai solide dovezi dintre intervențiile psihologice. Dacă ai nevoie și de medicație, decizia aparține medicului psihiatru. Dacă iei deja un tratament, terapia îl poate completa; nu întrerupe medicația fără acordul medicului.
Nu există un număr fix de ședințe valabil pentru toată lumea. Durata depinde de forma anxietății (anxietate generalizată, anxietate socială, fobii), de cât timp există, de obiectivele tale și de ritmul în care lucrezi. După primele întâlniri poți primi o estimare, pe care o ajustăm pe parcurs.
Da. Nu ai nevoie de un diagnostic ca să ceri ajutor. Prima discuție este exact momentul în care putem clarifica împreună ce se întâmplă și dacă terapia este pasul potrivit pentru tine.
Terapia cognitiv-comportamentală se poate face și online: structura ședințelor, tehnicile și exercițiile dintre întâlniri sunt aceleași ca în cabinet. Contează implicarea ta și un loc în care poți vorbi liber.
Este o conversație de 30 de minute în care spui pe scurt ce te frământă, pui întrebările pe care le ai despre terapie și afli cum lucrăm. La final decizi, fără nicio presiune, dacă vrei să continui.
Primești exerciții scurte, adaptate obiectivelor tale: de exemplu, să notezi situațiile în care apare anxietatea sau să faci un pas mic dintr-un plan de expunere. Ele te ajută să aplici în viața reală ce lucrezi în ședințe.
Timiditatea este o trăsătură de personalitate. Vorbim de anxietate socială atunci când teama de a fi evaluat este atât de intensă încât te face să eviți situații importante sau să treci prin ele cu mult disconfort. Dacă frica te oprește să faci lucruri pe care ți le dorești, merită discutat într-o ședință.
Psihologul psihoterapeut lucrează prin discuție și tehnici psihologice și nu prescrie medicamente. Psihiatrul este medic și poate prescrie tratament medicamentos. În anxietate, cele două abordări se pot completa.
Da. Ce discuți în ședințe rămâne confidențial, conform codului deontologic al psihologilor. Excepțiile sunt doar cele prevăzute de lege, de exemplu un risc grav pentru viața ta sau a altcuiva, și îți sunt explicate de la început.
Nu trebuie să ai toate răspunsurile ca să începi. Spune-mi ce simți și vedem împreună dacă un tratament anxietate prin terapie cognitiv-comportamentală este potrivit pentru tine. Prima discuție durează 30 de minute, este gratuită și se desfășoară online.
Completează formularul sau scrie-mi pe WhatsApp, la (+40) 733 11 73 75. După ce primesc cererea, te contactez telefonic ca să stabilim ora.
Sau completează formularul de programare:
